”Nu te îngrijora. Totul va fi bine!” De câte ori ai auzit asta până acum? Se numește gândire pozitivă toxică și este o adevărată problemă. 

În continuare, vei afla :

• care e diferența dintre gândirea pozitivă sănătoasă versus gândirea pozitivă toxică.
• cum poți să recunoști gândirea pozitivă toxică la tine însuți.
• ce soluții sunt.

Dacă am putea alege, cu toții am dori să ne simțim fericiți și mulțumiți tot timpul, chiar și în situațiile pe care le considerăm dificile. Admirăm cu ușurință persoanele care sunt tot timpul vesele, bine dispuse și optimiste și care par că nu se lasă copleșite de greutățile vieții. Spunem despre aceste persoane că gândesc pozitiv și de multe ori am vrea să le putem urma exemplul. Gândirea pozitivă este deseori prezentată ca fiind secretul fericirii și rezilienței emoționale. Sloganuri ca „Good vibes only” sau „Gândește pozitiv!” sunt atât de frecvente încât le interiorizăm fără să le analizăm cu adevărat. Astfel a luat naștere fenomenul de gândire pozitivă toxică.

 

Gândirea pozitivă sănătoasă versus gândirea pozitivă toxică

Zicala „Ce e mult strică.” este confirmată în această situație. Când ideea de gândire pozitivă și optimism este exagerată, ajungem la ceea ce specialiștii numesc gândire pozitivă toxică. Aceasta presupune, în principiu, respingerea emoțiilor dificile, ducând la invalidarea emoțională, minimalizarea și negarea experienței emoționale complete. Când încercăm să ne reprimăm propriile emoții, acestea devin doar mai puternice, pentru că mesajul lor nu a fost procesat și integrat cu adevărat.

 

Cu alte cuvinte, gândirea pozitivă toxică ne recomandă să ne contrazicem propriile emoții și propriul adevăr interior. Când trecem prin situații dificile, gândirea pozitivă toxică ne spune să gândim că „Totul este minunat.”. Este ca și cum pornim singuri un război interior între ce simțim cu adevărat și ce ar trebui sau ce am vrea să simțim.

 

Cum faci diferența dintre gândirea pozitivă sănătoasă și gândirea pozitivă toxică?

Gândirea pozitivă sănătoasă ne ajută să vedem că situațiile dificile ne fac mai puternici sau ne ajută să învățăm lucruri valoroase, fără a nega adevărul emoțional prin care trecem în prezent. Iată câteva exemple care te pot ajuta să faci diferența dintre o perspectivă sănătoasă și una toxică:

Gândire pozitivă toxică:	Gândire pozitivă sănătoasă:
„Totul va fi bine!”	”Totul pare imposibil ACUM. În timp, lucrurile se schimbă.”
„Trebuie doar să gândești pozitiv.”	„Sunt sigur/ă că e greu să gândești pozitiv în momentele acestea.”
„Putea fi mai rău!”	„Da, putea fi mai rău, dar nu înseamnă că nu e greu pentru tine acum.”
„Nu fi așa negativ!”	„E în regulă să fim triști/pesimiști uneori.”
„Nu renunța niciodată!”	„Uneori, e în regulă să renunți sau să schimbi planurile.”
„Trebuie să vezi mereu partea bună a lucrurilor!”	„Știu că acum e greu să vezi vreun aspect bun al situației. Cum pot să te ajut?”

 

 Pozitivitatea toxică apare în două forme:

1. Pozitivitate toxică venită de la altcineva sau pe care noi o oferim altei persoane
2. Pozitivitate toxică spre noi înșine.

 

 

Este ușor să cădem în capcana gândirii pozitive toxice, mai ales dacă trecem printr-o perioadă dificilă îndelungată sau nu ne-am format strategii de coping eficiente.

Cum poți să recunoști gândirea pozitivă toxică la tine însuți?

• Îți ascunzi adevăratele stări emoționale când acestea nu sunt „pozitive”.
• Adopți principiul „Trebuie să merg mai departe, nu am timp să mă plâng.”, dând la o parte emoțiile dificile.
• Te simți vinovat/ă pentru că ai stări emoționale dificile (precum tristețea, dezamăgirea, furia etc.) și îți spui frecvent că ar trebui să fii mai pozitiv/ă.
• Încerci să nu te gândești prea mult la lucrurile care te deranjează, spunând că „Asta e.”.
• Când cei din jur îți vorbesc despre greutățile lor, le răspunzi frecvent că lucrurile ar putea fi mai rele decât sunt sau că altor persoane le este mai greu.
• Când cei din jur își exprimă frustrare, le reproșezi (mai în glumă, mai în serios) că au o „energie negativă”.

 

Ce soluții sunt: să nu cazi în capcana gândirii pozitive toxice

Învață ”să te plângi conștient”și să îți accepți toate emoțiile. Acceptă faptul că toate emoțiile și gândurile actuale sunt valide în momentul prezent. Ele încearcă să îți transmită care sunt aspectele din viața ta de care este nevoie să te ocupi acum. Când treci prin emoții dificile, precum tristețea, furia sau chiar disperarea, înseamnă că este nevoie să le asculți și să folosești mesajele pe care ele le transmit pentru a lua decizii mai bune. Sănătatea emoțională nu înseamnă o stare constantă de fericire sau mulțumire, ci capacitatea de a accepta și reacționa flexibil la toate emoțiile pe care le simțim. Când exprimăm conștient emoțiile dificile, intensitatea lor scade și lasă loc pentru emoții precum calmul, liniștea, entuziasmul și bucuria.

Dezvoltă-ți o gândire rațională. Gândirea pozitivă toxică poate fi văzută ca o reacție opusă la gândirea irațională negativă, care ne face să vedem orice obstacol ca fiind o catastrofă sau să vedem  lucrurile în termeni absoluți (alb și negru, fără nuanțe de gri). Nici gândirea pozitivă toxica, nici gândirea negativă irațională nu ne ajută să ne adaptăm cu adevărat la situațiile în care ne aflăm. Ambele ne închid perspectivele și ne limitează trăirile emoționale. Gândirea rațională ne ajută să interpretăm evenimentele care ni se întâmplă în termeni echilibrați. Gândirea rațională înseamnă să vedem, de exemplu, că uneori, nu obținem ceea ce dorim, iar acest lucru ne face să suferim. Dar această suferință nu este nici de nedepășit și nici nu înseamnă că nu vom ma avea șansa de a încerca din nou.

 

Tendința de a evita durerea emoțională este naturală, la fel ca reflexul de a evita suferința fizică. Este important să ne ascultăm propriile trăiri emoționale, de a integra și accepta mesajul pe care ni-l transmit, pentru o bună sănătate emoțională.

Acest articol rezonează cu tine? Iată câteva moduri în care îți pot oferi suport.