Săptamâna trecută eram în căutarea unor reţete gustoase pentru fetiţa mea de opt luni. Ştiţi cum e cu mamele de bebeluşi: „ce mănâncă azi copilul” este un element central al vieţii de zi cu zi :). Aşa că, am intrat pe un blog culinar al unei doamne. Părea interesant, se apropia de ce-mi doream eu. Până la un moment dat, când citesc lângă o poză din partea de sus a paginii: „Îmi cer scuze, pozele nu au o calitate prea bună.” Prima mea reacţie a fost să inchid site-ul, deşi găseam acolo ce aveam nevoie… Altfel spus, credibilitatea şi impactul blogului este diminuat de faptul că-şi cerea scuze. Exemple similare cu femei care îşi cer scuze excesiv am întâlnit frecvent: la locul de muncă, în relaţie cu cei apropiaţi, la cumpărături.

 

De ce femeile se scuză prea mult

Scuzele în exces ascund, cel mai frecvent, vinovăţia. Şi multe femei au fost crescute să simtă vinovăţie şi să se simtă responsabile (aproape) pentru orice.

„Poate fi o stimă de sine scăzută sau dorinţa inconştientă de a evita critica ori dezacordul celor din jur, încercarea de a se face plăcută sau dorinţa de a fi în centrul atenţiei” ne spune dr. Harriet Lerner, una din cele mai respectate voci ale psihologiei femeilor. Sau ar mai putea fi, ne spune în continuare dr. Lerner, nimic mai mult decât un tic verbal, o obişnuinţă care a apărut de mult timp.

O altă explicaţie, susţinută de cercetări apărute în Psycological Science, spun că femeile se scuză mai des decât bărbaţii deoarece pragul de la care femeile consideră că este nevoie să-şi ceară scuze este mai jos decât cel al bărbaţilor. Aşa că, nu se pune problema de scuze în exces, ci ar fi o diferenţă de gen despre ceea ce este considerat ofensator. De exemplu, o femeie îşi poate cere scuze că a întârziat să trimită un email, în timp ce un bărbat  este posibil, ca într-o situaţie similară, să nu-şi ceară scuze.

 

Scuzele femeilor la locul de muncă –  limbaj între stilul feminin şi cel masculin

De multe ori, femeile nu ştiu cum să se exprime când sunt la locul de muncă. Sunt văzute ca fiind „slabe” când vorbesc într-un stil feminin şi ca dominante când vorbesc într-un stil masculin, ne spune lingvistul Deborah Tannen în cartea „Talking from 9 to 5: Women and Men at Work”. Femeile care vorbesc într-o modalitate masculină – fiind asertive, sigure pe ele, îşi impun punctul de vedere- tind să fie evitate de colegii lor pentru că nu se potrivesc cu aşteptările acestora. Femeile care folosesc un limbaj mai blând spun că nu îşi doresc să fie percepute ca arogante.

Se pare că niciunul dintre cele două stiluri nu garantează femeilor că obţin autoritatea pe care şi-o doresc. Totuşi pentru că sunt aşa de multe aşteptări culturale, femeile au observat că sunt mai respectate şi au mai mult succes atunci când se conformează aşteptărilor.

 

Un exemplu despre cum ne afectează acest limbaj în relaţia de cuplu şi la locul de muncă

Am găsit un comentariu online care mi se pare foarte potrivit în contextul acestui articol şi care arată efectele scuzelor în exces în relaţia de cuplu şi în carieră.

„Când eram mică, părinţii mei se aşteptau să mă scuz pentru tot ce făceam. Dacă întârziam un minut, mă scuzam. Dacă nu terminam din farfurie, mă scuzam. Şi, de multe ori, nu aveam control asupra lucrurilor pentru care mă scuzam. Întârziam pentru că autobuzul întârzia. Nu-mi terminam din farfurie pentru că era prea multă mâncare.

Partenerii de cuplu pe care i-am avut am învăţat şi ei rapid că orice situaţie care nu ieşea bine putea fi reinterpretată. Şi, până la urmă, tot eu eram ţapul ispaşitor şi cea care se scuza.

Cariera mea în a mă scuza a continuat şi ca adult. Eram nemaipomenită în a-mi cere scuze. Colegii mei de serviciu au învăţat repede să dea vina pe mine pentru orice, pentru că eu mă scuzam.”

 „Până când o femeie uită toate situaţiile în care a fost învăţată să-i pară rău, durează mult timp.” Amy Poehler, scritor.

 

Ce se poate face:

Pe termen scurt. Dacă ne cerem scuze prea mult, primul pas este să conştientizăm acest lucru. Probabil că auzim din când în când de la cei cu care vorbim: „nu e cazul să-ţi ceri scuze”, „nu-i nimic”. Încearcă să nu te mai scuzi pentru orice lucru. „Scuzele în exces creează distanţă şi întrerup cursul firesc al conversaţiei. De asemenea, îţi irită prietenii. În pus, va fi greu pentru ei să te audă cu adevărat atunci când chiar este cazul să-ţi ceri scuze”, spune dr Harriet Lerner. Reciteşte-ţi e-mailurile, înainte să le trimiţi şi elimină acele cuvinte care îţi subminează autoritatea. Le poţi înlocui cu altele mai puternice, dar călduroase, în acelaşi timp.

Pe termen lung. Dacă aceste cuvinte ascund nesiguranţă, teamă excesivă sau încredere scăzută în sine poţi avea în vedere o analiză mai detaliată a cauzelor şi mecanismelor implicate. Cuvintele pe care le folosim spun multe despre noi, despre emoţiile şi gandurile noastre. Despre felul în care suntem şi cum relaţionăm cu cei din jur. Cuvintele sunt un simbol şi dacă descoperim ce este în spatele lor, învăţăm mai multe despre noi şi ne înţelegem mai bine.