Trăim într-o lume din ce în ce mai conectată virtual, dar din ce în ce mai izolată emoțional. Potrivit unui sondaj realizat în 2018 în SUA, 54% dintre respondenți au declarat că nimeni nu îi cunoaște cu adevărat, iar 4 din 10 simt că le lipsesc relațiile sociale sau că relațiile interpersonale pe care le au nu sunt autentice. Deși petrecem din ce în ce mai mult timp pe rețele sociale virtuale, se pare că resimțim lipsa interacțiunii reale cu alți oameni.
Definită ca discrepanța dintre relațiile sociale de care avem nevoie și relațiile sociale pe care le avem în realitate, singurătatea a devenit un subiect din ce în ce mai important pentru specialiștii în sănătate fizică și mintală. De exemplu, în Marea Britanie, este estimat că singurătatea în rândul angajaților contribuie, prin efectele negative asupra acestora, la pierderi anuale de 2,5 miliarde de lire pentru angajatori.
Cel mai amplu studiu asupra singurătății a fost realizat recent și arată că nivelul de singurătate pe care îl trăim depinde de vârstă, gen și cultură/societate. Studiul a folosit date oferite de 46,054 participanți din 237 de țări, insule și teritorii. Participanții la studiu au răspuns la întrebări despre frecvența, durata și intensitatea cu care se simt singuri.
Relația dintre singurătate și vârstă
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne simțim mai puțin singuri
Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii ale studiului este legată de influența vârstei asupra singurătății, contrazicând ideea răspândită că bătrânii se simt singuri. Tinerii se simt mai singuri decât persoanele de vârstă mijlocie, iar persoanele de vârstă mijlocie au declarat că se simt mai singure decât vârstnicii. Adolescenții și tinerii se pot simți singuri din cauza provocărilor cu care se confruntă în această etapă a vieții (desprinderea de familie, începerea facultății sau găsirea primului loc de muncă). Vârsta mijlocie vine pe de altă parte cu schimbări importante (plecarea copiilor la facultate, de exemplu), iar nivelul de singurătate la vârsta înaintată depinde de felul în care bătrânețea este percepută la nivel social.
Relația dintre singurătate și gen
Bărbații au declarat un nivel mai ridicat de singurătate decât femeile.
O posibilă explicație pentru acest rezultat este că în majoritatea culturilor, fetele sunt încurajate să își dezvolte abilitățile socio-emoționale mai mult decât băieții. Prin urmare, femeile au în general o rețea socială mai largă decât bărbații.
Relația dintre singurătate și tipul de societate
Tipul de societate în care trăim influențează cât de singuri de simțim
Societățile pot fi descrise în funcție de importanța și semnificația pe care le oferă relațiilor interpersonale. Societățile „individualiste” sunt cele în care accentul este pus pe independență și autosuficiență, în care rețelele sociale formate mai ales prin alegeri personale.
Societățile „colectiviste” sunt cele în care interdependența dintre oameni este încurajată și în care rețelele sociale predominante sunt familia și alte grupuri (religioase, de exemplu).
Studiul a arătat că persoanele care trăiesc în societăți individualiste se simt mai singure decât persoanele care trăiesc în societăți orientate către colectivitate.
Care este cea mai vulnerabilă categorie socială când vine vorba de singurătate?
Vârsta, genul și tipul de societate sunt factori care interacționează când vine vorba de singurătate. Autorii studiului arată că cea mai ridicată vulnerabilitate la singurătate este întâlnită în rândul bărbaților tineri care trăiesc în societăți individualiste. Aceștia riscă să se simtă singuri mai des, mai intens și pentru perioade mai lungi de timp.
Concluziile studiului nu indică o relație de cauzalitate, ci de corelație: anumite caracteristici sunt asociate cu un nivel mai ridicat de singurătate, dar cauzele pentru această asociere rămân de descoperit.
Despre singurătate și sănătate
De ce e important să înțelegem și să prevenim singurătatea? Iată câteva feluri în care singurătatea afectează sănătatea fizică și mintală:
- Singurătatea afectează negativ sănătatea cel puțin la de mult sau chiar mai mult decât alți factori precum obezitatea, sedentarismul sau poluarea. Studiile arătă că singurătatea crește riscul mortalității cu 26%.
- Persoanele care se simt singure sau izolate au un risc mai ridicat de boli cardiace, atac cerebral și probleme legate de sistemul imunitar.
- Singurătatea crește riscul de depresie, de demență și declin cognitiv la vârste înaintate, dar și de suicid.
Una dintre problemele cele mai dificile când vine vorba de singurătate este cercul vicios căruia aceasta îi dă naștere. Persoanele care se simt singure în mod frecvent tind să se izoleze și să evite interacțiunile sociale care le-ar ajuta să se simtă mai bine. Din fericire, singurătatea nu este inevitabilă. Putem face alegeri conștiente prin a ne conecta cu adevărat de cei dragi, de a socializa, inițiind relații și interacțiuni sociale, implicându-ne în activități unde putem cunoaște oameni sau formându-ne obiceiuri care ne ajută să ne menținem aproape familia și prietenii.
Ce vulnerabilități poți avea, dacă starea de singurătate apare recurent în viața ta:
Deprivare emoțională: trăiești sentimentul că vei fi singur mereu, că nimeni nu te cunoaște și nu ține cu adevărat la tine. E ca și cum ceva lipsește. E o stare de goliciune. Probabil imaginea care corespunde cel mai bine este cea a unui copil care e neglijat, a unui copil ale cărui nevoi emoționale nu sunt împlinite. Este o stare de tristețe că te vei simți singur mereu.
Izolare socială: te simți izolat și pare că nu te potrivești în niciun grup. E posibil ca în coplărie să fi fost marginalizat sau exclus de ceilalți copii. Nu ai aparținut unui grup de prieteni. Probabil familia ta era diferită de cea a copiilor de vârsta ta sau poate unele caracteristici ale tale te-au făcut să te simți diferit de ceilalți.
Dependența și/ sau abandon: consideri că nu poți supraviețui singur și ai nevoie de ajutor. Nu tolerezi singurătatea. Ai nevoie de cineva care să te ghideze zi de zi și, de obicei, găsești pe cineva care să aibă grijă de tine.
