Câteva aspecte care îmi vin în minte când mă gândesc la vârsta mijlocie:

  • Vârsta de 40 de ani coincide cu ceea ce unii numesc criza vârstei de mijloc. De fapt, în jurul acestei vârste ( 35 – 50 ani) este multă presiune pe noi. Vrem să avem o carieră profesională, ne creștem copiii (care sunt încă minori), avem grija părinților în vârstă.

Descoperirile actuale sugerează că părinții, adică cuplurile care au copii, tind să fie mai puțin mulțumiți în relațiile de cuplu în comparație cu cuplurile fără copii. ( De ce? Pentru că e chiar greu să crești copii…)

 

  • Dacă nu am realizat până la această vârstă ceea ce ne-am propus ( cariera sau relație de cuplu satisfăcătoare sau copii) ne simțim dezamăgiți. De multe ori, am observat că și dacă „bifăm” ceea ce ne-am propus, tot avem o stare de nemulțumire pentru că „ceva nu este suficient de…” De parcă nu știm ce să facem cu binele.

 

  • În jur de 40 de ani, pot apărea diverse situații. Poate divorțăm și începem o altă relație mai sănătoasă. Sau poate facem pace cu partenerul nostru, înțelegem și lucrăm la relația noastră și creștem împreună emoțional.

 

  • Pe măsură ce înaintăm în vârstă tindem să fim mai stabili emoțional, spun studiile. Desigur că stabilitatea emoțională nu vine automat doar prin faptul că au trecut niște ani. Tocmai provocările care apar în viața noastră, ne forțează să ne adaptăm.

 

  • În plus față de tot ce am punctat până acum, mai devreme sau mai târziu, fiecare dintre noi se confruntă cu un eveniment dificil în viață. Pierderea unei relații. Pierderea cuiva drag. Pierderea locului de muncă. Pierderea sănătății proprii sau a cuiva drag.

Fiecare trăim pierderi în viața noastră. Nimeni nu scapă de asta. Dacă suntem oameni, vom avea și pierderi. De aceea, e nevoie să învățăm să procesăm pierderile. Să le integrăm și să ne readaptăm. E foarte greu pentru că de multe ori, e nevoie să reevaluăm cine suntem și cum suntem. Dar în acest proces, devenim mai bine “echipați” pentru ceea ce numim VIAȚĂ.

 

Pentru cei dintre voi care sunteți interesați de studiile făcute în legătură cu satisfacția în cuplu, aveți mai jos:

  • Satisfacția în relația de cuplu, în funcție de vârstă

Se pare că satisfacția relației tinde să scadă de la 20 de ani până în jur de 40 de ani. De la acel punct scăzut, crește până la vârsta de 65 de ani, după care rămâne relativ stabil pentru încă aprox. 10 de ani. (meta- analiză realizată de cercetătorii Universității din Bern).

  • Satisfacția în relația de cuplu, în funcție de durata relației

Satisfacția în cuplu scade treptat, dar evident, în primii 10 de ani de relație, apoi satisfacția revine și crește în următorii 20 de ani, iar apoi scade din nou. (meta- analiză realizată de cercetătorii Universității din Bern).